Portul Constanta (cu zona Constanta si zona Midia), portul Mangalia si portul turistic Tomis sunt porturi maritime publice-private aflate in proprietatea statului roman, care asigura reglementarea si functionarea lor. C.N. Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta ( CN APMC) este o institutie aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.
Serviciile pentru marfuri si pentru nave in Portul Constanta sunt realizate in principal de catre companii private, intr- un mediu competitiv, in care se aplica principiile pietei libere.
Beneficiaza de o pozitionare geografica avantajoasa, fiind situat pe coridorul de transport pan-european Rhin-Dunare. Portul Constanta are un rol major in cadrul retelei europene de transport intermodal, fiind favorabil localizat la intersectia rutelor comerciale care leaga pietele tarilor fara iesire la mare din Europa Centralasi de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Centrala si Extremul Orient. In apropierea Portului Constanta sunt situate Zona Midia si Portul Mangalia, care fac parte din complexul portuar maritim romanesc aflat sub coordonarea Administratiei Porturilor Maritime SA Constanta
- port multifunctional cu facilitati moderne si adancimi ale apei in bazinul portuar suficiente pentru acostarea celor mai mari nave care trec prin Canalul Suez; - acces direct la tarile Europei Centrale si de Est prin Coridorul Pan European Rhin - Dunare; - centru de distributie a containerelor catre porturile din Marea Neagra; - facilitati vamale pentru operatiuni comerciale in Portul Constanta; - conexiuni bune cu toate modalitatile de transport: cale ferata, rutier, fluvial, aerian si conducte; - terminale Ro-Ro care asigura o legatura rapida cu porturile Marii Negre si Marii Mediterane; - facilitati moderne pentru navele de pasageri; - disponibilitatea suprafetelor pentru dezvoltari viitoare; - portul Constanta are statutul de Zona Libera, fapt care permite stabilirea cadrului general necesar pentru facilitarea comertului exterior si a tranzitului de marfuri catre / dinspre Europa Centrala si de Est.
In prezent, sunt in derulare mai multe proiecte, in vederea construirii de noi facilitati pentru manipularea marfurilor si pentru imbunatatirea legaturilor de transport intre Portul Constanta si hinterlandul acestuia. Aceste proiecte sunt localizate in principal in partea de sud a portului.
Serviciile pentru marfuri si pentru nave in Portul Constanta sunt realizate in principal de catre companii private, intr- un mediu competitiv, in care se aplica principiile pietei libere.
Portul Constanta este situat pe coasta vestica a Marii Negre, la 179 nM de Stramtoarea Bosfor si la 85 nM de Bratul Sulina, prin care Dunarea se varsa in mare. Acopera o suprafata totala de 3.926 ha, din care 1.313 ha uscat si 2.613 ha apa.
Portul Constanta este deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operationale. Lungimea totala a cheurilor este de 32 km, iar adancimile variaza intre 7 si 19 m.Portul Constanta este situat pe coasta vestica a Marii Negre, la 179 nM de Stramtoarea Bosfor si la 85 nM de Bratul Sulina, prin care Dunarea se varsa in mare. Acopera o suprafata totala de 3.926 ha, din care 1.313 ha uscat si 2.613 ha apa.
Portul Constanta este deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operationale. Lungimea totala a cheurilor este de 32 km, iar adancimile variaza intre 7 si 19 m.
Portul Constanta este atat port maritim, cat si port fluvial. Facilitatile oferite de Portul Constanta permit acostarea oricarui tip de nava fluviala.
Legatura Portului Constanta cu Dunarea se realizeaza prin Canalul Dunare – Marea Neagra si reprezinta unul dintre principalele avantaje ale Portului Constanta. Datorita costurilor reduse si volumelor importante de marfuri care pot fi transportate, Dunarea este unul dintre cele mai avantajoase moduri de transport, reprezentand o alternativa eficienta la transportul rutier si feroviar congestionat din Europa. Cantitati semnificative de marfuri sunt transportate intre Portul Constanta si tarile Europei Centrale si de Est: Moldova, Bulgaria, Serbia, Austria, Slovaciasi Germania.
Trebuie menționat faptul că activitatea comercială în Portul Constanța în perioada 2019-2021 s-a desfășurat în condiții speciale impuse de contextul pandemic.
Astfel, conform informațiilor disponibile, în anul 2020, traficul total de mărfuri s-a diminuat cu 9,35%, urmare a evoluțiilor oscilante pe principalele grupe de mărfuri. Astfel, dacă în cazul a șapte grupe de mărfuri se înregistrează o creștere a traficului cu procente care variază între 2,65% (cereale) și 93,13% (ciment, var, materiale de construcții), la celelalte grupe de mărfuri este vizibilă o tenndinţă de reducere a traficului cu procente care oscilează între -41,07% (minereuri neferoase) și -3,23% (articole diverse). Față de anul anterior, în anul 2021, an marcat în întregime de contextul pandemic, traficul total de mărfuri a înregistrat o creștere importantă cu 11,77%, urmare a majorării semnificative a traficului aferent grupelor de mărfuri din categoria mineralelor brute și a lemnului. În aceeaş direcţie se situează și traficul de minerale neferoase, produse metalice, combustibili minerali solizi și minereu de fier, dar și produse din domeniul agricol, cum este cazul cerealelor și semințelor uleioase (Tabelul de mai jos) Statistica Portului Constanța pentru anul 2022 arată creșteri la principalii parametri de performanță a unui port: ● 4.498 de escale nave maritime față, de 3.985 în anul 2021; ● 10.868 de escale nave fluviale față de 10.619 în 2021; ● volum total de trafic de 75,550 milioane de tone față de 67,483 milioane de tone anul precedent. Anul 2022 înseamnă maximul volumului de trafic operat de Portul Constanța în istoria sa.
Trebuie menționat faptul că activitatea comercială în Portul Constanța în perioada 2019-2021 s-a desfășurat în condiții speciale impuse de contextul pandemic.
Astfel, conform informațiilor disponibile, în anul 2020, traficul total de mărfuri s-a diminuat cu 9,35%, urmare a evoluțiilor oscilante pe principalele grupe de mărfuri. Astfel, dacă în cazul a șapte grupe de mărfuri se înregistrează o creștere a traficului cu procente care variază între 2,65% (cereale) și 93,13% (ciment, var, materiale de construcții), la celelalte grupe de mărfuri este vizibilă o tenndinţă de reducere a traficului cu procente care oscilează între -41,07% (minereuri neferoase) și -3,23% (articole diverse). Față de anul anterior, în anul 2021, an marcat în întregime de contextul pandemic, traficul total de mărfuri a înregistrat o creștere importantă cu 11,77%, urmare a majorării semnificative a traficului aferent grupelor de mărfuri din categoria mineralelor brute și a lemnului. În aceeaş direcţie se situează și traficul de minerale neferoase, produse metalice, combustibili minerali solizi și minereu de fier, dar și produse din domeniul agricol, cum este cazul cerealelor și semințelor uleioase (Tabelul de mai jos) Statistica Portului Constanța pentru anul 2022 arată creșteri la principalii parametri de performanță a unui port: ● 4.498 de escale nave maritime față, de 3.985 în anul 2021; ● 10.868 de escale nave fluviale față de 10.619 în 2021; ● volum total de trafic de 75,550 milioane de tone față de 67,483 milioane de tone anul precedent. Anul 2022 înseamnă maximul volumului de trafic operat de Portul Constanța în istoria sa.Contacteaza-ne