Prezentare generala

About
About

PIATA SI DESCRIEREA PORTULUI CONSTANTA

BUSINESS GROUP PORT OF CONSTANTZA

Portul Constanta (cu zona Constanta si zona Midia), portul Mangalia si portul turistic Tomis sunt porturi maritime publice-private aflate in proprietatea statului roman, care asigura reglementarea si functionarea lor. C.N. Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta ( CN APMC) este o institutie aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.

Serviciile pentru marfuri si pentru nave in Portul Constanta sunt realizate in principal de catre companii private, intr- un mediu competitiv, in care se aplica principiile pietei libere.

20

Project done
mission
Portul Constanta este unul dintre principalele centre de distributie care deservesc regiunea Europei Centrale si de Est, oferind o serie de avantaje, printre care cele mai importante sunt

- port multifunctional cu facilitati moderne si adancimi ale apei in bazinul portuar suficiente pentru acostarea celor mai mari nave care trec prin Canalul Suez;
- acces direct la tarile Europei Centrale si de Est prin Coridorul Pan European Rhin - Dunare;
- centru de distributie a containerelor catre porturile din Marea Neagra;
- facilitati vamale pentru operatiuni comerciale in Portul Constanta;
- conexiuni bune cu toate modalitatile de transport: cale ferata, rutier, fluvial, aerian si conducte;
- terminale Ro-Ro care asigura o legatura rapida cu porturile Marii Negre si Marii Mediterane;
- facilitati moderne pentru navele de pasageri;
- disponibilitatea suprafetelor pentru dezvoltari viitoare;
- portul Constanta are statutul de Zona Libera, fapt care permite stabilirea cadrului general necesar pentru facilitarea comertului exterior si a tranzitului de marfuri catre / dinspre Europa Centrala si de Est.

About

In prezent, sunt in derulare mai multe proiecte, in vederea construirii de noi facilitati pentru manipularea marfurilor si pentru imbunatatirea legaturilor de transport intre Portul Constanta si hinterlandul acestuia. Aceste proiecte sunt localizate in principal in partea de sud a portului.

Serviciile pentru marfuri si pentru nave in Portul Constanta sunt realizate in principal de catre companii private, intr- un mediu competitiv, in care se aplica principiile pietei libere.

Port maritim

Portul Constanta este situat pe coasta vestica a Marii Negre, la 179 nM de Stramtoarea Bosfor si la 85 nM de Bratul Sulina, prin care Dunarea se varsa in mare. Acopera o suprafata totala de 3.926 ha, din care 1.313 ha uscat si 2.613 ha apa.

Portul Constanta este deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operationale. Lungimea totala a cheurilor este de 32 km, iar adancimile variaza intre 7 si 19 m.
About

Port maritim

Portul Constanta este situat pe coasta vestica a Marii Negre, la 179 nM de Stramtoarea Bosfor si la 85 nM de Bratul Sulina, prin care Dunarea se varsa in mare. Acopera o suprafata totala de 3.926 ha, din care 1.313 ha uscat si 2.613 ha apa.

Portul Constanta este deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operationale. Lungimea totala a cheurilor este de 32 km, iar adancimile variaza intre 7 si 19 m.

About

Port fluvial

Portul Constanta este atat port maritim, cat si port fluvial. Facilitatile oferite de Portul Constanta permit acostarea oricarui tip de nava fluviala.

Legatura Portului Constanta cu Dunarea se realizeaza prin Canalul Dunare – Marea Neagra si reprezinta unul dintre principalele avantaje ale Portului Constanta. Datorita costurilor reduse si volumelor importante de marfuri care pot fi transportate, Dunarea este unul dintre cele mai avantajoase moduri de transport, reprezentand o alternativa eficienta la transportul rutier si feroviar congestionat din Europa.

Cantitati semnificative de marfuri sunt transportate intre Portul Constanta si tarile Europei Centrale si de Est: Moldova, Bulgaria, Serbia, Austria, Slovaciasi Germania.

About

Referitor la structura de transport

Trebuie menționat faptul că activitatea comercială în Portul Constanța în perioada 2019-2021 s-a desfășurat în condiții speciale impuse de contextul pandemic.

Astfel, conform informațiilor disponibile, în anul 2020, traficul total de mărfuri s-a diminuat cu 9,35%, urmare a evoluțiilor oscilante pe principalele grupe de mărfuri. Astfel, dacă în cazul a șapte grupe de mărfuri se înregistrează o creștere a traficului cu procente care variază între 2,65% (cereale) și 93,13% (ciment, var, materiale de construcții), la celelalte grupe de mărfuri este vizibilă o tenndinţă de reducere a traficului cu procente care oscilează între -41,07% (minereuri neferoase) și -3,23% (articole diverse).

Față de anul anterior, în anul 2021, an marcat în întregime de contextul pandemic, traficul total de mărfuri a înregistrat o creștere importantă cu 11,77%, urmare a majorării semnificative a traficului aferent grupelor de mărfuri din categoria mineralelor brute și a lemnului. În aceeaş direcţie se situează și traficul de minerale neferoase, produse metalice, combustibili minerali solizi și minereu de fier, dar și produse din domeniul agricol, cum este cazul cerealelor și semințelor uleioase (Tabelul de mai jos)

Statistica Portului Constanța pentru anul 2022 arată creșteri la principalii parametri de performanță a unui port:
● 4.498 de escale nave maritime față, de 3.985 în anul 2021;
● 10.868 de escale nave fluviale față de 10.619 în 2021;
● volum total de trafic de 75,550 milioane de tone față de 67,483 milioane de tone anul precedent.
Anul 2022 înseamnă maximul volumului de trafic operat de Portul Constanța în istoria sa.

Referitor la structura de transport

Trebuie menționat faptul că activitatea comercială în Portul Constanța în perioada 2019-2021 s-a desfășurat în condiții speciale impuse de contextul pandemic.

Astfel, conform informațiilor disponibile, în anul 2020, traficul total de mărfuri s-a diminuat cu 9,35%, urmare a evoluțiilor oscilante pe principalele grupe de mărfuri. Astfel, dacă în cazul a șapte grupe de mărfuri se înregistrează o creștere a traficului cu procente care variază între 2,65% (cereale) și 93,13% (ciment, var, materiale de construcții), la celelalte grupe de mărfuri este vizibilă o tenndinţă de reducere a traficului cu procente care oscilează între -41,07% (minereuri neferoase) și -3,23% (articole diverse).

Față de anul anterior, în anul 2021, an marcat în întregime de contextul pandemic, traficul total de mărfuri a înregistrat o creștere importantă cu 11,77%, urmare a majorării semnificative a traficului aferent grupelor de mărfuri din categoria mineralelor brute și a lemnului. În aceeaş direcţie se situează și traficul de minerale neferoase, produse metalice, combustibili minerali solizi și minereu de fier, dar și produse din domeniul agricol, cum este cazul cerealelor și semințelor uleioase (Tabelul de mai jos)

Statistica Portului Constanța pentru anul 2022 arată creșteri la principalii parametri de performanță a unui port:
● 4.498 de escale nave maritime față, de 3.985 în anul 2021;
● 10.868 de escale nave fluviale față de 10.619 în 2021;
● volum total de trafic de 75,550 milioane de tone față de 67,483 milioane de tone anul precedent.
Anul 2022 înseamnă maximul volumului de trafic operat de Portul Constanța în istoria sa.
Cadrul normativ Reglementări europene Actele legislative europene care definesc noțiunile de infrastructură de servicii și operator de infrastructuri de servicii și stabilesc detaliile procedurii și ale criteriilor care trebuie urmate pentru accesul și tarifarea la serviciile furnizate în cadrul infrastructurilor de servicii sunt:
  • Directiva 2012/34/UE privind instituirea spațiului feroviar unic european (reformare);
  • Regulamentul 2177/2017.
Actul normativ european care stabilește un cadru pentru furnizarea de servicii portuare, respectiv norme comune privind transparența financiară și privind taxele pentru servicii portuare și pentru utilizarea infrastructurii portuare este Regulamentul nr. 352/2017. Actul normativ european se aplică porturilor maritime din cadrul rețelei transeuropene de transport, enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, inclusiv Portului Constanța. Reglementări naționale
  • Legea 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european, care transpune prevederile Directivei 2012/34/UE, cu modificările și completările ulterioare;
  • OUG nr. 12/1998 (OUG 12/1998) privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
  • Ordonanța Guvernului 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare (OG nr. 22/1999);
  • HG nr. 581/1998 (HG 581/1998) privind înființarea Companiei Naționale de Căi Ferate C.F.R. – S.A. prin
Reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române;
  • HG nr. 310/2020 privind modificarea anexei 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului ca urmare a dării în concesiune către Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” – S.A. Constanța a unor bunuri imobile aflate în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A., unități aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, precum și înscrierea în inventarul centralizat a unor bunuri din domeniul public al statului și darea în administrarea Ministerului Transporturilor,  Infrastructurii și Comunicațiilor și concesiunea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” – S.A. Constanța în urma finalizării unor lucrări de investiții;
  • Contractul de concesiunenr. 17.408/2019, încheiat între MTIC și C.F.R. – S.A.
  • Ordinul 232/2020 pentru eliberarea autorizației de siguranță administratorului / gestionarilor de infrastructură feroviară din România;
  • HG nr. 517/1998 privind înființarea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, cu modificările și completările ulterioare;
  • OG nr. 60/2004 privind reglementările referitoare la construirea, întreținerea, repararea și exploatarea căilor ferate, altele decât cele administrate de Compania Națională de Căi 8 Ferate ”C.F.R.” – S.A;
  • HG nr. 2299/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului 60/2004 privind reglementările referitoare la construirea, întreținerea, repararea și exploatarea căilor ferate, altele decât cele administrate de Compania Națională de Căi Ferate ”C.F.R.” – S.A;
  • Ordinul 880/2005 pentru aprobarea procedurilor de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 60/2004 privind reglementările referitoare la construirea, întreținerea, repararea și exploatarea căilor ferate, altele decât cele administrate de Compania Națională de Căi Ferate ”C.F.R.” – S.A.;
  • Contractul de concesiune 4113/31.10.2008 încheiat între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și CN APM CSA.